Biospeologia

Biospeologia -O disciplina speciala care se ocupa studiul vietuitoarelor din pesteri. Bazele acestei ramuri a spelogiei au fost puse de Emil Racovita in momerabilul Eseu din 1907.Tot el a fost cel care la 26 aprilie 1920 a infiintat la Cluj primul Institut de Spelogie din lume. Importanta pesterilor pentru biologie consta in faptul ca ele reprezinta un mediu de viata specializat, un refugiu, cu factori foarte putin variabili si extremi:intuneric vesnic si total, umezeala mare temperatura aproape constanta , hrana putina.
Conditiile riguroase de viata determina la animalele de pestera un metabolism scazut si o functionare a organismului cu o intensitate redusa. S-a constatat ca animalele specifice pesterilor(cele denumite troglobionte) consuma de 4 pana la 6 ori mai putin oxigen decat rudele apropiate care traiesc la exterior.Au o activitate motrice scazuta,stand mult timp imobile .Animalele troglobionte sunt in majoritatea lor depigmentate,adica albicioase,galbui sau translucide.Un alt caracter specific al acestor animale este anoftalmia,adica lipsa organelor vizuale.Nu este vorba de cecitate ,adica de orbire ci de regresiunea insasi a aparatului vizual.
Un al treilea caracter care din punct de vedere statistic apare mai frecvent la nimalele cavernicole este morfologiea generala: talie mai mare,corpul mai gracil,apendicele(antenele si picioarele)mai mari decat la rudele de la exterior,iar la insectele zburatoare,lipsa aripilor membranoase.
Biologia reproducerii este si ea mai puternic modificata la animalele troglobionte.Se constata o incetinire a ciclului vital comparativ cu speciile inrudite de suprafata,incetinire care rezulta din prelungirea stadiilor embrionar si nimfal si care duce in ansamblu la o prelungire a vietii.In felul acesta pesterile isi dovedesc din plin importanta ca laboratoare naturale in care se pot surprinde unele dintre mecanismele cele mai subtile ale evolutiei.
Majoritatea speciilor troglobionte reprezinta capete finale de evolutie si pentru ele subteranul,prin valorile limita,dar constante constitue un refugiu.Multe din vietuitoarele de pestera mai au rude apropiate la exterior,care permit incontinuu comparatii,insa exita unele care nu mai au nici un fel de astfel de rude.Acestea sunt adevarate fosile vii,ce reprezinta verigi in sistemul de evolutie si disparute de mult de pe suprafata solului.
Si din punct de vedere ecologic pesterile au o mare importanta,constituind un model de studiu pentru mediile relativ simple.Lipsa luminii determina la randul ei lipasa producatorilor primari(a plantelor verzi)iar ciclul clasic de la suprafata Terrei mineral-autotrof-heterotrof-bacterii-mineral are o derivatie subterana pornind de la heterotrof. Pesterile sunt adevarate insule care au evoluat fara multe influente si amestecuri straine.Asa se face ca la noi in tara,din cele 200 de specii si rase troglobionte 97% nu exista decat in Romania,66% au fost gasite doar intr-o singura pestera,21% in doua,6% in trei,7% in mai mult de patru pesteri.
De la ideea ca pesterile sunt laboratoare naturale s-a nascut ideea de a creea un laborator artificial intr-un mediu natural,adica intr-o pestera.In Romania in pestera Closani din Muntii Mehedinti a fost inaugurat in 1959 un laborator de cercetari biospeologice.