Masivul de gheaţă din Peştera Focul Viu, în Munţii Bihorului, sclipeşte sub razele soarelui de amiază. Studiul acestui gheţar completează arhiva de informaţii despre evoluţia climei în ultimii 3.000 de ani.
Flash-ul unui fotograf dezvăluie pentru o clipă adâncimile de turcoaz ale Lacului Myo şi incredibilele dimensiuni ale sălii - aproape 137 de metri lungime şi 50 de metri înălţime.
Cât de repede cresc formaţiunile din peşteri?
De obicei lent, dar există şi speleoteme foarte rapide, precum
stalactitele tubulare, fotografiate aici în Peştera Rece, Bihor. În
afară de peşteri, stalactitele tubulare apar uneori şi în
alte locaţii, cum ar fi construcţiile de beton neetanşe.
Un speolog tatonează prudent partea vizibilă a "aisbergului" din Avenul
din Albele, aflat la 2.000 m în Retezat. Acumularea de gheaţă atinge 80 m grosime. În anii foarte ploioşi se poate coborî la baza ei, unde se află o mare sală.
Racoviţă a desenat câteva schiţe la prima sa vizită în Scărişoara, acum 75 de ani.
La baza masivului de gheaţă din Scărişoara, în Rezervaţia Mică, devine vizibilă structura zebrată, datorată succesiunilor climatice din ultimii
2.000 de ani. Speologii parcurg pe îndelete conţinutul letopiseţului îngheţat.
Aparent mineral şi ostil, domeniul subteran găzduieşte o bogată comunitate biologică. Picăturile de apă, dar mai ales râurile subterane sunt cărăuşii hranei.
În lacurile subterane denumite "gururi" există suficientă substanţă organică pentru a hrăni speciile acvatice. Progresul explorărilor subacvatice din ultimii 20 de ani a dus la descoperirea a sute de
kilometri de galerii submerse în
Un comentariu:
Apreciez originalitatea ideii de a posta curiozitati insotite de imagini! Trectei pe wiki!
Prof. Dacia Popescu
Trimiteți un comentariu