Comunitatile de animale din pesteri

În funcţie de zonarea mesoclimatică impusă de regimul de ventilaţie şi de repartizarea resurselor alimentare în cuprinsul peşterii, pot fi recunoscute patru comunităţi distincte de animale cavernicole desemnate sub numele de asociaţii. Compoziţia calitativă a asociaţiilor depinde de statutul ecologic al animalelor, adică de preferinţa lor pentru o anumită ambianţă fizică şi pentru un anumit gen de hrană, ca şi de unele particularităţi legate de modul de viaţă.
a) Asociaţia parietală include mulţimea speciilor întâlnite cu o anumită constanţă sau periodicitate pe pereţii ori tavanul peşterilor, mai ales în zona vestibulară. Principala componentă a asociaţiei parietale o formează animalele subtroglofile (diferite specii de diptere, trihoptere, lepidoptere, himenoptere etc.) prezente în peşteri în faza lor de diapauză.
b) Asociaţia depozitelor de umplutură, ce se formează fie pe fundul avenelor nu prea adânci, fie la intrarea unor peşteri, este alcătuită dintr-un amestec de specii trogloxene şi troglofile, cuprinzând elemente care la exterior trăiesc în litieră, în muşchi, în humus sau în mediul edafic (ex. oligochete, opilionide, araneide, miriapode, coleoptere etc.).
c) Asociaţia profundă, care cuprinde exclusiv numai specii troglobionte şi care se întâlneşte cu o frecvenţă mai mare în sectoarele stalagmitate umede, precum şi pe depozitele de argilă, unde se găsesc substanţele sintetizate prin activitatea autotrofă a microorganismelor.
d) Asociaţia guanoului cuprinde specii a căror prezenţă este determinată de acumulările de guano.